Republica Moldova trebuie să continue investițiile în capacitățile sale de apărare, a declarat președinta în cadrul manifestărilor dedicate celor 35 de ani de la crearea Armatei Naționale.

https://www.veridica.md/stiri/maia-sandu-o-moldova-pasnica-are-nevoie-de-o-moldova-capabila-sa-si-apere-pacea-1

Salutare! As vrea sa ma interesez despre rezidentiatul in R. Moldova. Daca sunt aici oameni dispusi sa povesteasca putin, as aprecia enorm. Multumesc anticipat!

1. Care e calitatea drumului? S-a mai reparat? Am auzit ca acum citiva ani era praf.
2. De la Bucuresti la Purcari, ce drum recomandati?

Nu vreau să dau nici un fel de hate, fiecare poate să aibă ce opinie vrea să aibă, eu curios care este temeiul acestor opinii, pe ce se bazează, de aia am fost curios să aflu cum justifică moldovenistii discrepanța între ceea ce spun ei, și ce spuneau moldovenii în primerile scrieri făcute de moldoveni prin 1400-1600, cât și ce spuneau străinii prin 1300-1500.

Până cum nu am primit răspuns de la nimeni care nu e du-te dracu, peak-ul este când am întrebat un politician moldovenist mic neimportant odată asta, și mi-a răspuns că "erau multe păreri" și a început să facă 180 de grade și meargă mai repede în celalaltă direcție, când am mers mai repejor spre el și l-am întrebat care erau moldoevenii de atunci cu acele celelalte păreri de care vorbește m-a ignorat.

1. Ștefan Cel Mare, într-o scrisoare adresată venețienilor în 1477, cînd s-a referit la Muntenia, a numit-o ”l’altra Valahi”, adică ”cealaltă Valahie”.

"în această vreme a venit la mine secretarul Luminăţiei voastre şi mi-a făgăduit multe lucruri din partea Luminăţiei voastre preacinstite şi mi-a spus că din banii trimişi în Ungaria şi din alţii voi avea şi eu ceva ajutor şi folos. Şi totuşi, eu cerusem ca voievodul Basarab să fie alungat din cealaltă valahie şi să fie pus acolo un alt domn creştin, anume Dracula, cu care ne putem înţelege împreună".

Întrebarea: Dacă Moldova era denumită doar Moldova, de ce folosește Ștefan cel Mare tocmai termenul "cealaltă valahie"?

2. In manuscrisul „Hungaria”, scris în anul 1535 de Nicolaus Olahus, ambasador al regelui Ungariei, Ferdinand I de Habsburg:

„Ţara Românească mai înainte se numea Flacia, de la Flacus, care a adus acolo o colonie romană. Locuitorii se numesc romăni. Principele acestei ţări se numeşte voievod; în vremea noastră e Radul (Radu Paisie) cu scaunul la Tîrgovişte, avînd mare putere şi autoritate. Se spune că la nevoie poate să strîngă din ţară şi să pună în linie de bătaie pînă la 40.000 de oameni înarmaţi. Românii sînt creştini, doar că, urmîndu-i pe greci, se deosebesc de biserica noastră (cea romano-catolică) cu privire la purcederea sfîntului duh şi la unele articole de mai mică importanţă. Moldovenii au aceeaşi limbă, aceleaşi obiceiuri şi aceeaşi religie ca şi cei din Ţara Românească. Se ţin mai destoinici şi mai de neam, şi mai harnici decît aceştia. Principele acestei ţări se numeşte tot voievod, dar nu este expus la atîtea schimbări şi primejdii ca cel din Ţara Românească. În vremea noastră, în fruntea acestei ţări stă voievodul Petru (Petru Rareş). Moldovenii, limba lor, ca şi a celorlalţi români, a fost odinioară romană.”

Întrebarea: Dacă autorul Nicolaus Olahus în 1535 a spus "Moldovenii au aceeaşi limbă, aceleaşi obiceiuri şi aceeaşi religie că şi cei din Ţara Românească" și "Moldovenii, limba lor, că şi a celorlalţi români, a fost odinioară romană”, atunci cum trebuie înțeles acest lucru dacă moldovenii ar fi fost, încă de atunci, un popor diferit de români?

3. Prima carte tipărită în Moldova din istorie, în anul 1643, cea mai reprezentativă operă a lui Varlaam, mitropolit al Moldovei în timpul domniei lui Vasile Lupu, se numește: „Carte românească de învăţătură”. În pagina ce urmează după foaia de titlu începe capitolul „Cuvîntu împreună către toată seminţia românească”, în care se poate citi: „Io Vasile Voievod cu darulu lui Dumnedzău ţiitoriu şi biruitoriu şi domn a toată ţara Moldovei, dar şi milă şi pace şi spăsenie a toată seminţia românească”.

În Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, mitropolit al Moldovei şi printre primii cărturari moldoveni, citim: „Elu cu viţa cestui nemu Ţara romanească împlutau Ardelulu totu şi Moldovenesca”.

Tot Dosoftei scrise şi cuvintele: „Preacinstitul Acatist şi Paraclis al preasfintei Născătoare de Dumnezeu, canonul învierii, şi cele-lalte mîntuitoare rugăciuni către Domnul nostru Isus Christos tălmăcit de pre limbă slavonească pre limbă românească”.

În Liturghierul lui Dosoftei din anul 1679 întîlnim, între altele, şi această frază: „Cuvîntu depreună către seminţia românească”.

Întrebarea: De ce primele cărți scrie de Moldoveni în Moldova folosesc cuvinte precum: "Carte românească, seminţia românească și limbă românească" și nu moldovenească?

4. Cronicarul Grigore Ureche (1590-1647) în „Letopiseţul Ţării Moldovei”, prima cronică cunoscută scrisă în limba română, scrie:

”în țara Ardealului nu locuiescu numai unguri, ce și sași peste seamă de mulți și români peste tot locul, de mai multu-i țara lățită de români de cîtu de unguri” și ”rumînii, căți se află locuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rîm se trag”.

Întrebarea: Dacă Grigore Ureche spune că românii din Țara Ungurească, Ardeal și Maramureș „de la un loc sîntu cu moldovenii” și că „toți de la Rîm se trag”, atunci ce anume îi considera diferiți pe moldoveni de ceilalți români: originea, limba sau doar țara în care trăiau?

5. Miron Costin în „De neamul moldovenilor”: „Aşa şi neamul acesta, de care scriem, a ţărilor acestora numele drept şi mai vechiu este român, adecă rîmlean, de la Roma. Acest nume de la descălecatul lor de Traian, şi cît au trăit pînă în munţi, în Maramorăş şi pe Olt, tot acest nume au ţinut şi ţin şi pînă astăzi. Şi încă mai bine muntenii decît moldovenii, că ei şi acum zic şi scriu: Ţara Românească, ca şi românii cei din Ardeal. Că săvai ne răspundem acmu moldoveni, iară nu întrebăm: ştii moldoveneşte? ce: ştii româneşte?”.

Întrebarea: Dacă Miron Costin spune că numele mai vechi și de drept al acestui neam este „român”, iar moldovenii întreabă „știi românește?” nu „ştii moldoveneşte?” în ciuda faptului că își spun moldoveni, atunci de unde apare ideea că „moldovenii” și „românii” ar fi fost două popoare diferite?

6. Dimitrie Cantemir scrie: „Moldovenii, muntenii, valahii transalpini, misienii, basarabenii şi epiroţii se numesc pe sine cu toţii cu un nume cuprinzător, nu „vlahi”, ci „români”, iar limba lor de-acasă o numesc „limba română”.

Întrebarea: Dimitrie Cantemir afirmă că moldovenii, muntenii, basarabenii și ceilalți se numesc cu toții „români”, atunci de unde apare ideea că „moldovenii” și „românii” ar fi fost două popoare diferite?

7. Alexei Mateevici (1888-1917): „Da, sîntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele popor român, aşezat prin România, Transilvania, Bucovina.” (fragment din cuvîntarea rostită la Congresul învăţătorilor din Basarabia în mai 1917).

Întrebarea: Dacă Alexei Mateevici, în Basarabia anului 1917, spune „sîntem moldoveni” dar „facem parte din marele popor român”, atunci cum poate fi folosit faptul că suntem moldoveni ca argument că nu suntem români?

8. Friedrich Engels în „Politica externă a țarismului rus” scrie: „Basarabia este românească, şi Polonia poloneză. Nu se poate vorbi în aceste cazuri de re.un.irea unor grupuri etnice care au fost împrăştiate, dar pot fi numite ruseşti, şi sînt înrudite; aici avem de-a face, pur şi simplu, cu un furt”.

Întrebarea: Dacă Friedrich Engels numea în mod explicit Basarabia „românească” și considera anexarea ei de către Rusia „pur și simplu, un furt”, atunci pe ce bază poate fi prezentată astăzi anexarea Basarabiei ca fiind doar „revenirea unui teritoriu rusesc”?

9. Istoricul sovietic K. Porski scrie: „Daco-romanilor le aparțineau de atunci toate pămînturile de la rîul Tisa, în vest, pînă la rîul Nistru și Marea Neagră, în est, și de la cursul superior al rîului Tisa și rîului Nistru, în nord , pînă la Dunăre, în sud, adică o suprafață ceva mai mare decît România Mare de astăzi, pe acest teritoriu trăiau geto-dacii romanizați, strămoșii românilor de azi”. Continuînd: ”În prezent, deși există o oarecare diferență între tipurile de români care trăiesc printre sau în vecinătate cu neamurile slave și românii care au venit în contact permanent cu magiarii și germanii, această diferență este neînsemnată și nu dezechilibrează unitatea tipului de român”.

Întrebarea: Dacă un istoric sovietic descria teritoriul dintre Tisa, Nistru, Marea Neagră și Dunăre ca fiind locuit de daco-romani, „strămoșii românilor de azi”, și vorbea despre „unitatea tipului de român”, atunci de ce teza unei identități românești comune ar fi o invenție exclusiv românească modernă?

10. Antonio Bonfinius, diplomat și secretar al lui Matei Corvin, rege al Ungariei, scrie în biografia lui Matei Corvin: ”Transilvania a fost odinoară o parte a Daciei, Transilvania este incinsă acum de cele două Valahii”, adică de Muntenia și Moldova.

Întrebarea: Dacă Antonio Bonfinius spune că Transilvania era „încinsă” de „cele două Valahii”, identificându-le drept Muntenia și Moldova, atunci cum trebuie înțeles termenul „Valahia” în epocă: ca numele unei singure țări sau ca o denumire pentru două țări locuite de același neam?

11. În 1433, papa Eugeniu al IV-lea scria că Valahia cuprindea teritoriul dintre Bulgaria și Rusia, afirma chiar că cele două Valahii au format cîndva un singur stat și că s-au despărțit ulterior.

Întrebarea: Dacă în 1433 papa Eugeniu al IV-lea vorbea despre „cele două Valahii” și afirma că acestea au format cândva un singur stat, atunci de unde vine ideea că Moldova și Țara Românească au fost percepute dintotdeauna ca două popoare complet distincte?

12. Ioan de Sultaniyeh (1336-1405), arhiepiscop și emisar al lui Tamerlan, în ”Libellus de notita orbis” scrie despre ”Valaquia”. Utilizează termenii ”Valahia Mare” și ”Valahia Mică”. Scrie: ”Locuitorii Valahiei au o limbă a lor aproape latină și se trag din romani” că ”ei se fălesc că sînt romani și lucrul se vădește în limba lor, căci vorbesc ca romanii”. Mai scrie: ”această țară se mărginește la miazazi cu Constantinopolul, la miazanoapte cu Rusia și Lituania.”

Întrebarea: Dacă Ioan de Sultaniyeh vorbea despre „Valahia Mare” și „Valahia Mică”, spunând că locuitorii lor au o limbă aproape latină, se trag din romani și „se fălesc că sînt romani”, atunci de unde vine ideea că Moldova și Țara Românească au fost percepute dintotdeauna ca două popoare complet distincte?

Multumesc!

Coaliția Națională „Viața fără Violență” anunță un protest în fața Ministerului Afacerilor Interne, pe 4 septembrie, după cazul femeii de 42 de ani din Măgdăcești, raionul Criuleni, care ar fi fost ucisă de soțul său, deși fusese emise ordonanțe de protecție. Reacționând la acest caz, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a solicitat Guvernului un audit imediat al tuturor cazurilor active de monitorizare electronică a agresorilor, subliniind că demisiile survenite în urma tragediei „sunt un început", dar nu un răspuns suficient.

Zilele trecute, Parlamentul a votat în lectură finală ca limba română să fie singura limbă de lucru a Legislativului. O prevedere care consfințește în regulament ceea ce Constituția stabilește deja: limba de stat a Republicii Moldova este limba română.

Hello! I'm in Chisinau and would like to explore it! Are there any cool alternative places, bars, anything that you would recommend? Maybe some raves happening somewhere?